Jurnalul călătoriei noastre printr-o „ţară” fascinantă, în care, la aproape fiecare intersecţie de drumuri, se află câte o troiţă cu braţele întinse spre cer ca într-o rugăciune mută! Proiectul care redescoperă poveştile unei lumi pe cale de dispariţie, le adună, le conservă şi le spune mai departe ( în albume de fotografie şi poveşti, colecţii de cărţi poştale, mini filme documentare, expoziţii, etc) Ţara Făgăraşului (Ţara Oltului) înseamnă zona binecuvântată dintre Munţii Făgăraşului, Olt şi dincolo de el. Peste 60 de sate, răsfirate în jurul Cetăţii Făgăraşului (una dintre cele mai bine conservate din Europa) şi traversate, şerpuit, de Drumul Naţional 1 (Braşov - Sibiu) „Ţara” cu poveştile eroilor partizani care au luptat, din munţi, împotriva comunismului, sau a celor care au trecut, vitejeşte, prin 2 războaie mondiale şi au rămas drepţi, ca brazii. „Ţara” cu lanţul de biserici fortificate, mixul aproape perfect de culturi ( românească, săsească, maghiară) “Ţara” cu peisaje fabuloase, ţesături autentice, suveica ce colindă prin lume, meşteri populari - „tezaure umane vii”, arhitectură si oameni faini, multe tradiţii păstrate, încă, cu sfinţenie şi o bucătărie gustoasă, plină de arome şi poveşti! „Ţara” în care batem grăbiţi la porţi şi suflete închise, ca să salvăm de la uitare şi ignoranţă o bucăţică de Românie autentică! De ce ne grăbim? Pentru că în ritmul în care ne mor bătrânii, ne mor şi poveştile! Ori poveştile astea, sunt, pentru noi, CELE MAI FRUMOASE POVEŞTI DIN LUME! (proiect iniţiat şi coordonat de Alina Zară)

luni

Sinca Noua - Poiana lui Iocan

Ne-am intors la Sinca Noua intr-o sambata de la mijlocul lui martie, cu vreme indaratnica. Alaturi de prietenii nostri de la Jurnalul National si Radio Romania International am descoperit cu drag ca a revenit vremea mielutilor... In curte la tanti Marioara lu Rica zburdau deja cativa " copii ai oilor" sugand veseli, frumosi, albi ca zapezile de alta data, de care parca  vor a ne aminti acum, la inceput de primavara...


La Sinca Noua, adunati in "Poiana lui Iocan", batranii povestesc despre necazurile veacului astuia... Despre tsunami ul si foametea din Japonia, despre cutremure, despre razboiul din Libia. Despre spaima apropierii lunii de pamant, despre cum se ia numele Domnului tot mai des in desert si in ras... Gheorghe Tretiu, la peste 80 de ani ai lui, le citeaza senin, din memorie, pasaje din Biblie: "... Si se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie. Si vor fi cutremure mari şi, pe alocurea, foamete şi ciumă şi spaime şi semne mari din cer vor fi.... Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre...Şi vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ spaimă întru neamuri şi nedumerire din pricina vuietului mării şi al valurilor. " (Luca 21)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu