Jurnalul călătoriei noastre printr-o „ţară” fascinantă, în care, la aproape fiecare intersecţie de drumuri, se află câte o troiţă cu braţele întinse spre cer ca într-o rugăciune mută! Proiectul care redescoperă poveştile unei lumi pe cale de dispariţie, le adună, le conservă şi le spune mai departe ( în albume de fotografie şi poveşti, colecţii de cărţi poştale, mini filme documentare, expoziţii, etc) Ţara Făgăraşului (Ţara Oltului) înseamnă zona binecuvântată dintre Munţii Făgăraşului, Olt şi dincolo de el. Peste 60 de sate, răsfirate în jurul Cetăţii Făgăraşului (una dintre cele mai bine conservate din Europa) şi traversate, şerpuit, de Drumul Naţional 1 (Braşov - Sibiu) „Ţara” cu poveştile eroilor partizani care au luptat, din munţi, împotriva comunismului, sau a celor care au trecut, vitejeşte, prin 2 războaie mondiale şi au rămas drepţi, ca brazii. „Ţara” cu lanţul de biserici fortificate, mixul aproape perfect de culturi ( românească, săsească, maghiară) “Ţara” cu peisaje fabuloase, ţesături autentice, suveica ce colindă prin lume, meşteri populari - „tezaure umane vii”, arhitectură si oameni faini, multe tradiţii păstrate, încă, cu sfinţenie şi o bucătărie gustoasă, plină de arome şi poveşti! „Ţara” în care batem grăbiţi la porţi şi suflete închise, ca să salvăm de la uitare şi ignoranţă o bucăţică de Românie autentică! De ce ne grăbim? Pentru că în ritmul în care ne mor bătrânii, ne mor şi poveştile! Ori poveştile astea, sunt, pentru noi, CELE MAI FRUMOASE POVEŞTI DIN LUME! (proiect iniţiat şi coordonat de Alina Zară)

joi

cojocarul regelui...


A fost inca o zi cu soare, cu cer senin si miros de primavara... Pe Valea Sambetei am dat peste un card de rate mute si gaste, galagioase a aprilie. Si peste batrane cu surte si carpe albastre in cap, care atipeau pe laicioara din portita, cu lucru in mana, ochelarii pe nas si ochii in soare! N am zabovit mult! La Dragus ne astepta familia Sofonea, cei mai cunoscuti mesteri populari din Tara Fagarasului... cu toata povestea lor!


Dumitru Sofonea, a lu Traşu Gârtinii ( Cojocaru) este cel mai cunoscut mester popular din Tara Fagarasului. Face cojoace si cheptare din tata n fiu! Cu toata familia, de peste 100 de ani.  La inaugurarea Muzeului Satului, prin anii 30, tatal sau era acolo si, intr o zi, i a luat masura lui Mihai I de Romania... Nici nu se apucase bine de lucru, ca in poarta atelierului sau temporar din muzeu, autoritatile au pus o pancarta mare: "Aici se face cojocul de vanatoare al Regelui Mihai"... si de acolo a inceput toata poveste! Cojoacele de la Dragus pleaca in toata lumea, la artisti, ambasadori, oameni care iubesc culorile vii si migala cu care in atelierul din Tara Fagarasului, se lucreaza cate o data " trei insi, timp de 6 luni, la un cheptar " ...


 "Am invatat sa cos d cand  am putut sa tin degetarul pe deget. Am ajuns de mi simte acul pe hal de i  fac cheptar sau cojocica. Nu degeaba i vorba aia, ca e dupa sufletul omului: uneori merge ca unsa treaba, alte ori se incurca ata, se umple de noduri de sa sparie si masina de cusut... da macar stiu ce m asteapta cand vine omu dupa marfa! "

Nenea Dumitru s-o insurat cu tanti Valeria lu Codru acum mai bine de 50 de ani si de atuncea lucreaza impreuna. Si povestea lor e tare faina:
 "El o vint din armata si la nunta la Matei ne am tanut de vorba, am jucat, apoi sara mai venea pe la mine. Venea destul de tarziu, da ma gandeam ca ma lasa sa dau de mancare, sa spal si sa mi culc fratii, ca eram 5 copchii acasa. Numa ca l o tradat varu lui bun, care mi o zis ca mai avea o draguta si prima data sa ducea la aia,  ca ea sa culca mai devreme. Si i am zis ca ori, ori. Si Trăşucu o ales oriu dinspre mine. Multumim la Dumnezeu, am trecut cu bine amandoi peste toate. Si bune si rele... Acum sanatate sa fie si intelepciune! "


Am plecat cu inima plina si cu o traista de povesti... am lasat muntii si Dragusul in spate, iar la stanga un apus mai frumos decat v am putea povesti...

Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)